Denumită şi ginsengul românesc, cătina are multe beneficii pentru sănătate. Aşa cum ne-am obişnuit încă din copilărie, când mămicile ne dădeau miere cu cătină ca să nu răcim, acest fruct este recomandat mai ales pentru creşterea imunităţii. Vom prezenta in continuare sfaturile lui Ovidiu Bojor pentru folosirea catinei si faimoasa reteta a siropului de catina.
Bobiţele mici, galben-portocalii şi acrişoare conţin de zece ori mai multă vitamina C decât citricele. În tratatul clasic de medicină tibetană „Rgyud Bzi“, se recomandă consumul de fructe de cătină cei care erau nevoiţi să ajungă la mari înălţimi. Trecerea de la vară la toamnă, când apar răceala şi gripa, poate fi mai uşoară cu remediile din cătină. Bogate în vitaminele A, B1, C şi E ele cresc imunitatea în faţa bolilor, alungă oboseala şi stimulează pofta de mâncare. Fructele decătină conțin de 8 ori mai multă vitamina C decât piersica, de 20 de ori mai multă decât mărul pădureț, de 80 de ori mai multă decât roșia și de 200 de ori mai multă decât strugurele
Sfatul specialistului Ovidiu Bojor
În primul rând, putem considera frvictele dc Cătină, datorită compoziţiei chi-mice alât de bogate şi variate, ca una dintre celc mai bogate sursc dc polivitamiuc naturale, cu acţitinca lor specifică. Acizii graşi esenţiali si îu special acizii linolcic şi linolcnic au o acţiune antioxidanlă carc sc recomandă în numeroasc afecţiuui. Uleiul de Cătina arc acţiune favorabilă în arsuri tcrmice şi chimicc, în cx-punerea îndelungată la iradieri şi în diferite dermatoze. Acţionează ca cicatrizant în ulcerul gastric şi duodenal, în stări alcrgicc, în boli cndoci ine, în hepatite, ane mii, astenii etc.
Reteta siropului de catina
Zdrobeşte cătină cât încape în 3 ceşti şi pune peste ea o ceaşcă de miere. Amestecă şi păstrează la figider. Iei din sirop, în fiecare zi, câte 5 linguriţe, pe nemâncate. Urmează tratamentul o lună pentru a evita răcelile în sezonul rece. Dublează cantitatea de sirop, dacă eşti la debutul bolii.
Dacă vrei un sirop pe care să-l bei pe termen lung, prepară unul astfel: într-un litru de apă în care ai adăugat 350 g zahăr brun, pune la fiert 3 cuişoare şi scorţişoară (1 linguriţă). Când zahărul s-a dizolvat, adaugă câteva felii de lămâie şi 1 kg de boabe de cătină. Lasă să mai fiarbă 10 minute. Pune în borcane boabele de cătină fierte, până umpli recipientele. Apoi, îndeasă cu o lingură de lemn şi toarnă lichidul. Închide borcanele şi sterilizează-le. Bea câte o ceaşcă zilnic, pe stomacul gol.
Macerat de catina
Dacă medicul ţi-a prescris un tratament pentru anemie, poţi urma în paralel unul cu macerat de cătină: stoarce boabele de cătină (poţi folosi un storcător de roşii) şi amestecă-le cu miere (părţi egale). Lasă la macerat la rece o zi, apoi ia dimineaţa câte 2-3 linguri pe stomacul gol. Mai poţi încerca şi următorul remediu: acoperă 1-2 linguriţe de fructe de cătină zdrobite cu 250 ml de apă rece. Lasă-le 10 ore, apoi strecoară şi bea lichidul de-a lungul unei zile, înainte de a mânca.
Uleiul de catina
Bun pentru sistemul imunitar dar şi pentru prevenirea deficitului de vitamina A este uleiul de cătină. Are şi acţiune bacteriană, prevenind reapariţia şi înmulţirea bacteriilor periculoase. Pune 150 ml de ulei de floarea-soarelui peste 150 g de cătină mărunţită, într-un recipient. Ţine vasul la temperatura camerei timp de 3 săptămâni şi agită-l de câteva ori pe zi. Apoi, zdrobeşte boabele şi pune-le din nou în ulei. Transferă, apoi, într-un alt recipient partea limpede care se află deasupra. Depozitează în locuri răcoroase şi ferite de lumină. Ia 30-40 de picături de ulei, pe zi, simplu sau cu puţină miere. Ţine cura cel puţin 14 zile.Surse: Ovidiu Bojor, Clicksanatate
