Tinctura de arnică este cel mai eficient preparat cu utilizare internă obținut din arnică.
Pentru prepararea ei aveţi nevoie de floare proaspătă, culeasă de maxim 4 ore, pe care o tocaţi mărunt şi o puneţi într-un borcan, fără a îndesa, aşa încât să-l umple pe trei sferturi. Se umple apoi borcanul cu alcool de 80 grade amestecând mereu, după care se închide ermetic şi se lasă vreme de 10 zile la macerat. Apoi tinctura se filtrează prin tifon şi se păstrează în sticluţe mici închise la culoare. Iată câteva boli în care puteţi utiliza tinctura de arnica:
1. Deficienţe imunitare.
Persoanele care au tendinţa de a se îmbolnăvi foarte uşor, care la primele variaţii de temperatura se confruntă cu bronşită, cistitele, infecţii urinare ar trebui să facă cure cu arnica, care este un adevărat elixir pentru sistemul imunitar. Se administrează arnica 30-50 picături de trei ori pe zi, dizolvate în jumătate pahar cu apă. O cură durează 20 zile, urmată de 10 zile pauză. De regulă se fac trei cure succesiv.
2. Semipareza, paralizie, accident vascular.
Arnica are o acţiune asupra sistemului nervos central şi circulator practic inegalabilă, ajutând la restabilirea funcţiilor acestora. Tinctura se foloseşte în cure de lungă durată: 1 linguriţă de două ori pe zi, dimineaţa şi seară. Mai ales la persoanele în vârstă, tratamentul va fi mult mai eficient dacă se ia în paralel o linguriţă cu vârf de două ori pe zi dintr-un amestec din următoarele pulberi în părţi egale: rozmarin, maghiran, cimbrişor, salvie şi lavanda.
- Traumatism cranio-cerebrar, dureri de cap post-traumatice.
Deşi este greu de explicat această acţiune în termenii ştiinţei actuale, floarea de arnica este pur şi simplu un remediu antişoc. Mai ales pentru persoanele care au suferit comoţii cerebrare, care au leziuni ale trunchiului cerebrar sau care în urma unor şocuri fizice sau psihice au rămas cu dureri puternice de cap ori migrene, arnica este un remediu redutabil. O linguriţă de tinctura de arnica, de 4 ori pe zi, în apă, după 4 săptămâni se va ameliora, cura durează 6 luni.
- Gripă, guturai, viroza pulmonară.
Se iau de 4 ori pe zi câte 50 picături de tinctura de arnica diluate în jumătate de cană de ceai de mentă răcit (ceaiul de mentă se prepară dintr-o linguriţă de plantă mărunţita la o cană de apă). Arnica stimulează puternic imunitatea, reduce febră şi calmează accesele de tuse, combinându-se excelent cu mentă, care stimulează respiraţia şi reduce stările de congestie şi inflamaţie.
- Şoc psihic, nevroză, isterie.
Că remediu de urgenţă în şocul psihic se foloseşte arnica nediluata: 1 linguriţă de tinctura de arnica se ţine sub limbă câteva secunde şi apoi se înghite. Pentru tratarea sechelelor şocului psihic, precum şi a isteriei şi nevrozelor se iau 30 picături de tinctura de arnica în apă, de trei ori pe zi. O excelentă completare a tratamentului este combinaţia în proporţii egale de pulbere de sunătoare şi de mentă, câte o linguriţă de 4 ori pe zi.
6. Insomnie, coşmaruri, palpitaţii cardiace, stări de teamă fără motiv (mai ales în timpul nopţii).
Un remediu cu efecte extraordinare este combinaţia de tinctura de arnica şi valeriana (se obţine din rădăcina acestei plante în acelaşi mod ca şi cea de arnica) în proporţii egale. Se iau 1-2 linguriţe în jumătate de cană de apă, pe stomacul gol înainte de culcare.
7. Cancer de piele cu leziuni extinse.
Se aplică vreme de jumătate de oră o compresă îmbibată cu o combinaţie de tinctura de arnica şi mărul-lupului în proporţii egale, după care se lasă vreme de două ore la are să se usuce. După trecerea celor două ore se fac pensulări cu tinctura de propolis (care sete un cicatrizant şi regenerativ foarte puternic al ţesuturilor sănătoase) şi se mai lasă rănile jumătate de oră la aer. Tratamentul se face minim o dată pe zi.
8. Cancerul limbii, al cavităţii bucale, al laringelui şi al faringelui
Se fac de 3 ori pe zi clătiri atente ale gurii şi gargară cu un amestec de tinctura de arnica şi de mărul-lupului în proporţii egale. Tincturile se amestecă cu apă în proporţie 1:2 – 1:4. Tratamentul este de lungă durată – 3 luni minim. Tinctura de mărul-lupului se obţine din frunzele şi florile plantei în acelaşi mod ca şi cea de arnica.
9. Cicatrice, cicatrice cheloide, cancer de piele
De două ori pe zi câte o cataplasmă foarte bine înmuiată în tinctura de arnica în care se adăugă câteva picături de tinctura de propolis. Cataplasma se ţine jumătate de oră, după care, vreme de două ore, leziunile se ţin complet neacoperite, la are.
- Ischemie cardiacă, anghina pectorală, boli de inimă în general.
Se face un masaj uşor pe zona inimii cu tinctura de arnica vreme de 5-10 minute pe zi. Este un leac străvechi din medicina populară săseasca, care nu o dată a dat rezultate miraculoase.
- Răni
Arnica este un leac nepreţuit în tratamentul de urgenţă, precum şi în cel de lungă durată al rănilor de toate felurile. Spălarea rănii cu tinctura de arnica reduce riscul de infecţie, favorizează cicatrizarea şi refacerea rapidă a ţesuturilor. Rănile vechi care se vindecă greu, ulcerele varicoase, rănile care apar la persoanele imobilizate la pat sau în căruciorul cu roţile nu răspund la nici un alt remediu naturist sau alopat atât de bine ca la spălaturile şi compresele cu tinctura de arnica.
La persoanele cu capacitate de regenerare extrem de redusă, arnica se asociază foarte bine cu rădăcină de tătăneasa, în proporţii egale.
- Tumori abdominale
Se pun 2-4 ore pe zi pe abdomen comprese de tinctura de mărul-lupului şi arnica în proporţii egale. Compresa se acoperă cu nailon, pentru a preveni evaporarea, după care se fixează cu un leucoplast. Pentru a preveni maceraţia tegumentelor, înainte de aplicaţie se unge pielea cu un strat subţire de unguent de tătăneasa.
Atenționări și contraindicații
Consumată pentru tratament intern, în doze mai mari de 7 g de plantă ca atare sau de 25 ml (5 linguriţe) de tinctura, arnica este toxică. Simptomele intoxicaţiei cu arnica sunt stările de ameţeală, probleme de echilibru, dificultate în mişcări, tremurături ale membrelor, deranjamente respiratorii şi digestive. Primul ajutor constă în administrarea de cărbune medicinal şi provocarea de vomismente, fiind solicitat de urgenţă medicul de specialitate. Arnica nu va fi administrată sub nici o formă copiilor până la trei ani şi nici femeilor însărcinate.