Ceai de salcâm. Parfumate şi aromate, florile de salcâm pot fi folosite pe post de „medicament”. Când “înnebunesc salcâmii” este cel mai bun moment pentru a le culege aceste flori şi pentru a le folosi cu succes în tratamentele naturiste ale afecţiunilor digestive şi respiratorii, dar şi pentru durerile de cap de origine necunoscută. Florile se folosesc sub formă de pulbere, ceai de salcâm, tinctura sau vin de salcâm.
Conţin flavonoide, glucozide, tanin şi uleiuri esenţiale, substanţe care au efect benefic asupra organismului. Iată câteva afecţiuni remediate cu ceai de salcâm.
Preparatele obţinute din flori de salcâm au acţiune sedativă şi antispastică la nivelul musculaturii netede gastrice. De aceea, se folosesc în dureri abdominale, în gastrite hiperacide, în boală de reflux şi în ulcerul duodenal. De asemenea, florile de salcâm au acţiune sedativă la nivelul sistemului nervos central, reduc nivelul stresului, efect deosebit de benefic în cazul gastritelor şi ulcerelor declanşate de stres. Ca pansament gastric, se utilizează florile de salcâm, sub formă de pulbere sau de flori mărunţite, care se administrează pe stomacul gol, câte o linguriţă rasă de trei-patru ori pe zi. Se pot folosi amestecuri de plante pentru accentuarea efectului antispastic şi alcalinizant: salcâm, zmeur, lemn-dulce, dud şi muşeţel.
De asemenea, se ştie despre efectul benefic al florilor de salcâm asupra persoanelor “cu nervii la pământ”, asupra celor meteosensibile, în cazurile de depresie şi a stărilor numite “astenie de primăvară”, o stare greu de definit, specifica nu numai femeilor tinere, ci şi celor trecute de prima tinereţe.
O cană cu ceai de salcâm băută înainte de a merge la culcare cu o oră-două vă asigură un somn liniştit. Florile de salcâm acţionează asupra sistemului nervos, având capacitatea de a calma.
Tot aceste flori parfumate reduc excitabilitatea nervoasă, de aceea se recomandă împotriva durerilor puternice de cap. Infuzia combinată, câte un litru pe zi, îndulcită cu miere, este un remediu excelent în cefalee şi stări de greaţă care se agravează la stimulii sonori şi auditivi.
O cană cu macerat din flori de salcâm, consumată zilnic, vă ajută să calmaţi o parte dintre simptomele proprii afecţiunilor digestive. Se prepară un macerat: 200 ml de apă în care se adaugă o lingură şi jumătate cu flori de salcâm.
Se lasă la macerat de seara până dimineaţa, când se bea pe stomacul gol. Acest preparat este recomandat persoanelor suferinde de ulcer, gastrită, reflux gastro-esofagian, crampe abdominale şi indigestii după mesele copioase cu alimente grase.
Florile de salcam au efect sedativ
Florile de salcâm calmează tusea şi au efect uşor sedativ, liniştind stările de nervozitate şi iritabilitate. În bolile de stomac, gastrita şi ulcer gastric ori duodenal, florile de salcâm acţionează ca un adevărat pansament. Se face o cură de măcar o lună, în care zilnic se ia câte o linguriţă de pulbere de flori înainte de fiecare masă.
Pulberea se obţine măcinând florile bine uscate în râşniţa de cafea. Se păstrează la rece, în borcane bine închise, dar nu mai mult de două săptămâni, perioadă după care îşi pierde din proprietăţi.
Infuzia din flori de salcâm
Infuzia din flori de salcâm se prepară turnând 200 ml de apă fiartă peste o linguriţă de plantă uscată. Se acoperă vasul pentru zece minute, apoi se strecoară, iar lichidul obţinut se bea în trei reprize, după mesele principale.
Citeste si: Reteta de SALCAMATA – Licoarea vindecatoare preferata a rusilor
Infuzia combinată se recomandă, mai ales, în caz de dureri de cap foarte puternice, deoarece florile de salcâm au darul de a reduce excitabilitatea nervoasă. Se prepară din trei – patru linguri de flori mărunţite, puse la macerat într-o jumătate de litru de apă, pentru 10 ore, de seară până dimineaţa.
Se filtrează, iar lichidul rezultat se lasă deoparte. Planta rămasă după filtrare se fierbe cinci minute într-o jumătate de litru de apă. După răcire, se filtrează şi se amestecă cu lichidul rămas de la macerat, în felul acesta obţinându-se cam un litru de ceai.
Infuzia caldă de flori de salcâm, îndulcită cu miere, câte un litru pe zi, calmează accesele de tuse, durerile de piept şi febră, având proprietăţi emoliente, antiiritative şi expectorante.
Nu ocoliți medicul!
Poate cea mai importantă calitate a tratamentului cu salcâm este aceea că, influenţând sistemul nervos, acţionează în cele din urmă asupra multor probleme ale organismului, inclusiv boli de stomac, ficat, bila, plămâni, prostată.
Uneori, terapiile naturiste dau atâta satisfacţie încât bolnavii sunt tentaţi să creadă că este la latitudinea fiecăruia să aleagă între automedicaţie şi consultarea medicului.
Ar fi o abordare greşită. Consultarea unui medic că de exemplu medicul de familie, nu trebuie evitată niciodată. Este mult mai sănătos să adoptăm orice tratament, fie şi naturist, cu confirmarea medicului, decât să procedăm pe dibuite: chiar şi nevinovatele arome ale florilor au uneori contrindicatii – unele care pot avea chiar efecte grave, dacă le ignorăm.
